Seminarul International Penser l’Europe

Serie de seminarii anuale începute în anul 2002, organizate de FNSA în colaborare cu Academia Română, Institutul Franţei, Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, Academia Regală de Ştiinţe Economice şi Financiare din Spania şi Academia de Doctori din Catalunia, Spania.

„Penser l’Europe” ediţia a I-a: septembrie 2002, Sinaia
Tema: „Unde se opreşte Europa?;
Globalizarea şi culturile naţionale; Balcanii, spaţiul confluentelor culturale; Rolul academiilor naţionale în spaţiul european al cercetării”.

„Penser l’Europe” ediţia a II-a: octombrie 2003, Braşov
Tema: „Limbile Europei; Ştiinţele şi Religia – comunicarea interconfesională.”

„Penser l’Europe” ediţia a III-a, septembrie 2004
Tema: „Religiile şi cultura europeană”

„Penser l’Europe” ediţia a IV-a, septembrie 2005 - Sinaia
Tema „Naţiunile şi Minorităţile în Comunitatea Europeană”

„Penser l’Europe” ediţia a V-a, septembrie 2006 - Sinaia.
Tema „Culturile Francofone şi Noua Europă”

„Penser l’ Europe” ediţia a VI-a, septembrie 2007.
Tema: „Cultura Europei în contextul globalizării.”

„Penser l’Europe” ediţia a VII-a, octombrie 2008, Sinaia.
Tema: „Literele, artele şi ştiinţele în comunitatea europeană”.

„Penser l’Europe”, editia a VIII-a, octombrie 2009, Bucureşti.
Tema: „Educaţia şi învăţământul în Europa de azi”

„Penser l’Europe”, ediţia a IX-a, octombrie 2010, Bucureşti.
Tema: „Cum se scrie istoria? Conştiinţa europeană şi istoria identităţilor naţionale”

„Penser l’Europe”, ediţia a X-a, octombrie 2011, Bucureşti.
Tema: „Cum va arăta Europa peste 50 de ani?”

„Penser l’Europe”, ediţia a XI-a, octombrie 2012, Bucureşti.
Tema: „Drepturile omului şi valorile lumii europene”.

„Penser l’Europe”, ediţia a XII-a, octombrie 2013, Bucureşti.
Tema: „Cum să predăm istoria şi literatura pentru a forma omul european?”.

„Penser l’Europe”, ediţia a XIII-a, 3 - 5 octombrie 2014. Bucureşti, Academia Română
Tema colocviului: „Există două Europe?”.
Ne punem problema dacă există o Europă în două viteze cum spun unii politologi actuali sau, mai mult decât atât, există de facto „două Europe” (Europa Occidentală, Europa Orientală – o Europă majoritar catolică şi protestantă şi o Europă ortodoxă şi catolică sau Greco-catolică), formate într-o istorie diferită şi cu tradiţii spirituale şi morale ce nu pot fi uşor conciliate cu cele occidentale.
Se vorbeşte insistent azi (mai ales în lumea istoricilor şi a istoricilor culturii) că Europa de Est are valorile ei şi nu se poate integra într-o Europă care nu ţine seama de tradiţiile lumii răsăritene. Subiectul ne preocupă, în fond, pe toţi, politologi, oameni de litere, cercetători, politicieni, oameni de ştiinţă etc.

„Penser l’Europe”, ediţia a XIV-a, 2 - 4 octombrie 2015, Academia Română, Bucuresti
Tema colocviului: „La science – est-elle une dimension de l’identité européenne?”
Câteva precizări sunt necesare, credem. Începem prin a vă reaminti ceea ce știți, deja, și anume că știința nu are patrie. Așa este, totuși știința se face într-o țară (cu laboratoarele, cercetătorii și mijloacele ei de finanțare) și cu specialiștii care au statutul și problemele lor, au tradițiile lor intelectuale și identitatea lor culturală...
Există, desigur, Comunitatea Europeană și există programe comune de cercetare la care participăm, în grade diferite și cu posibilități diferite. Există, apoi, o altă problemă: aceea a științelor umane. Care este statutul lor, azi, în programele europene de cercetare? În ce măsură temele legate de ideea identității culturale naționale se armonizează și în ce fel în aceste programe? Ce procent acordă bugetele naționale pentru cercetare? Iată un număr de teme pe care dorim să le discutăm în cea de a XIV-a ediție a colocviului nostru.

„Penser l’Europe”, ediţia a XV-a, 29 septembrie - 1 octombrie 2016. Academia Romana, Bucureşti.
Tema colocviului:   Bientôt un siècle depuis la fin de la Première Guerre Mondiale: qu’est-ce que l’Europe a appris de son histoire?
O temă, credem, interesantă.  Într-o sută de ani, Europa noastră comună – și țara fiecăruia, în parte – a trecut prin multe, uneori chiar profesiunile și familiile noastre au cunoscut evenimente de tot felul. Cum le vedem și le judecăm azi, cum vedem, în continuare, destinul Europei, ce putem învăța din istoria secolului ce s-a scurs de la încheierea primului război mondial? Iată ce ne-am propus să discutăm în cea de a XV-a sesiune a “Clubului de la București”.

„Penser l’Europe”, ediţia a XVI-a, 28 septembrie-1 octombrie 2017, Bucureşti.
Tema: Religiile şi identitatea europeană.
O temă, cum se poate remarca, foarte actuală, cu implicaţii în toate domeniile lumii europene, inclusiv în acelea ale vieţii intelectuale. Nu este, poate, inutil să ne amintim că relaţia dintre religie şi identitatea culturală (naţională) este, iarăşi, un subiect ce ne interesează pe toţi.

„Penser l’Europe”, ediţia a XVII-a, 21- 23 septembrie 2018, Aula Academiei Române
Tema de dezbatere: România-Europa, 1918-2018.
S-a marcat în acest fel, împlinirea a o sută de ani de la încheierea Primului Război Mondial, când, în urma păcii de la Paris, românii şi-au realizat visul lor vechi de a trăi, împreună, toţi şi cu toate provinciile lor istorice, între graniţele aceleiaşi ţări. N-a fost, desigur, singurul efect al războiului în Europa. S-a discutat ce s-a întâmplat, de atunci, pe continentul nostru şi cum întâmpină, azi, comunitatea europeană provocările timpului nostru.

„Penser l’Europe”, ediţia a XVIII-a, 3-5 octombrie 2019, Aula Academiei Romane
Tema de dezbatere: Le rôle des Académies européennes au XXIe siècle.
S-a discutat despre statutul şi rolul Academiei în lumea postmodernă de azi. Mai este necesară o Academie Naţională în circumstanţele globalismului şi, dacă este (cum ne place să credem), ce trebuie să facă Academia pentru a sprijini identitatea naţională şi tradiţiile spirituale ale unei culturi? S-a vorbit despre rolul de moderator moral şi spiritual pe care ar trebui să-l aibă în societatea complexă şi complicată (sub toate aspectele) din societatea postcomunistă. Cum am putea defini, mai bine, această misiune morală?... În fine, cum se poate implica o Academie Naţională, alături şi împreună cu toate academiile europene, în conservarea patrimoniului cultural european?

„Penser l’Europe”, ediţia a XIXa, 13 decembrie 2021, reuniune virtuala – in plina pandemie, pe Zoom
Tema de dezbatere: Spre ce se indreata Europa. Problemele actuale ale societatii in timpul si mai ales dupa trecerea pandemiei. 

„Penser l'Europe” - editia  XX - Aniversara - 28-29 septembrie 2023
Tema de dezbatere: Penser l'Europe, penser le monde". 

La aceste Seminarii au participat preşedinţi de academii, oameni de ştiinţă şi din sfera culturii umanistice din România şi din întreaga lume, oameni politici, reprezentanţi ai bisericii.

Au rostiti alocuţiuni:
Jean ASKENASY (Israël),
Jaime GIL ALUJA (Spania),
Mehmet AYDIN (Turcia),
Atanas T. ATANASSOV (Bulgaria),
Jaques BARAT (Franţa),
Gilles BARDY (Franţa),
Dušan BATAKOVIĆ (Serbia),
Philippe BEKE (Belgia),
Jiri BENEŠ (Cehia),
Hinnekint BENO (Belgia),
Alessandro BIANCHI (Italia),
Magda BOTEZ (SUA),
Svetla CMEJRKOVA (Cehia),
José CASAJUANA GIBERT (Spania),
Blagoje CEROVIĆ (Muntenegru),
Marc CRÉPON (Franţa),
E.S. Dušan CRNOGORCEVIC (Serbia),
Elena DIEGUEZ (Spania),
Jacques DE DECkER (Belgia),
Momir DUROVIC (Muntenegru),
E.S. Philippe ETIENNE (Franţa),
Serge FAUCHEREAU (Franţa),
Michel FARINE (Franţa),
Lorenzo GASCÓN (Spania),
Joaquim GIRONELLA COLL (Spania),
Vitor Candido Paim GOBATO (Brazilia),
Gustavo GONzÁLEZ BULO (Chile),
E.S. Wilfried GRUBER (Germania),
E.S. Philippe GUSTIN (Franţa),
Nikola HAJDIN (Serbia),
Dan HANGANU (SUA),
E.S. Bolot HERVÉ (Franţa),
Agnès HUBERT (Belgia),
Yatcho IVANOV (Bulgaria),
kiril T. KERTIkOV (Bulgaria),
Radivoje KONSTANTINOVIĆ (Serbia),
Mohamed LAICHOUBI (Algeria),
Pierre LÉNA (Franţa),
René LERAY (Belgia),
Jose Antonio Redondo LOPEZ (Spania),
Arvydas V. MATULIONIS (Lituania),
Michael METZELTIN (Austria),
Adam MICHNIK (Polonia),
Predrag MIRANOVIĆ (Muntenegru),
Thierry de MONTBRIAL (Franţa),
E.S. Jeronimo MOSCARDO (Brazilia),
Evanghélos MOUTSOPOULOS (Grecia),
Michèle MOUTSOPOULOS (Grecia),
Milan OLEJNIK (Slovacia),
Roberto PASANISI (Italia),
Wladimir PASkIEVICI (Canada),
E.S. Henri PAUL (Franţa),
Jean-François PERES (Franţa),
E.S. Jean-Claude PÉRISSET (Vatican),
Alain PLANTEY (Franta),
Yves PLASSERAUD (Franţa),
Tatiana PODOLINSK (Slovacia),
Georgios POUKAMISAS (Grecia),
Fabienne REUTER (Belgia),
E.S. Philippe ROLAND (Franţa),
Marie Paul ROUDIL (UNESCO),
Georges-Henri SOUTOU (Franţa),
Jàn ŠOTH (Slovacia),
E.S. Daniel SOTIAUX (Belgia),
Jean STAUNE (Franţa),
Margit THIR (Austria),
Ladislav TONDL (Cehia),
Gisèle VANHESE (Italia),
Massimo VARI (Ialia),
E.S. Grigorios VASSILOCOSTANDAKIS (Grecia),
Sylvester VIZI (Ungaria),
E.S. Ömer ZEYTINOĞLU (Turcia),
Waldemar ZACHARASIEWICZ (Austria),
Zdenèk UHREK (Cehia),
Sarah WILSON (Anglia).

Din România, Republica Moldova:
Andrei ANDRIEŞ, Silviu ANGELESCU, Cristina BALINTE,
Constantin BĂLĂCEANU–STOLNICI, E.S. Virgil BERCEA,
Dan BERINDEI, Grigore BRÂNCUŞ, Nicolae BREBAN,
Bianca BURTA-CERNAT, Augustin BUZURA, Irina CAJAL,
ES Casian CRĂCIUN, Paul CERNAT, Sergiu T. CHIRIACESCU,
Gheorghe CHIVU, Dan Mircea CIPARIU, Dragoş CIUPARU,
E.S. Emil CONSTANTINESCU, Florin CONSTANTINIU,
Paul CRISTEA, Adrian CURAJ, Wilhelm DANCĂ, Niclae DABIJA,
Ana-Maria DASCĂLU, Bogdan DASCĂLU, Emilian DOBRESCU,
Caius-Traian DRAGOMIR, Ioana DRĂGAN, Gheorghe DUCA,
Mircia DUMITRESCU, Mircea DUMITRU, Teodora DUMITRU,
Daniel Cristea ENACHE, Florin FILIP, Iulian FOTA,
Mariana GEORGESCU, Mircea GEOANĂ, Leonida GHERASIM,
Cristiana Suzana GLAVCE, Andrei GRIGOR,
Valeria GUŢU ROMALO, Ionel HAIDUC, Dan HĂULICĂ, Cristian HERA,
Irina HOREA, E.S. Ion ILIESCU, Mugur ISĂRESCU,
Valeriu IOAN-FRANC, Sabina Camelia ISPAS, Mihai ISPIRESCU,
Solomon MARCUS, Nicolae MANOLESCU, Andrei MARGA,
Simona MARIN, Marian-Jean MARINESCU, Angela MARTIN,
Irina MAVRODIN, Nicolae MECU, Alexandru MIRONOV,
Victor MORARU, Miruna MUNTEANU, Adrian NĂSTASE,
Basarab NICOLESCU, Bogdan OLTEANU, Neculai ONŢANU,
Sorin OPRESCU, Anna-Mária ORBÁN, Leonard ORBAN,
Viorel PANAITE, Gabriela PANĂ DINDELEGAN,
Nicolae PANIN, Antonio PATRAŞ, Ioan PÂNZARU, Mircea PLATON,
Ioan Aurel POP, Constantin POPA, Marcel POPA, Vlad POPA,
Cornel POPESCU, Carmen POPESCU, Dan POPESCU,
Octavian POPESCU, Lucia-Doina POPOV, Tudorel POSTOLACHE,
Isadora PRECUP, Tudor PRISECARU, Vasile PUSCAŞ,
Mireille RĂDOI, Ioana Vintilă RĂDULESCU,
E.S. Ioan ROBU, Petre ROMAN, Alexandru ROŞCA, Marina SALA,
Marius SALA, Nicolae SARAMANDU, Anca V. SIMA,
Eugen SIMION, Maya SIMIONESCU, Oana SOARE,
Vasile SPIRIDON, Elena SOLUNCA, Teodora STANCIU,
Florin Daniel ŞANDRU, Virgil TĂNASE, E.S. TEOFAN,
Andrei TERIAN, Răzvan THEODORESCU, Angel TILVAR,
Alexandru TRIFU, Dan TUFIŞ, Cătălin ŢÎRLEA,
Mihai Răzvan UNGUREANU, Ada VERTAN,
Ionel Valentin VLAD, Alexandru VULPE,
Ana Maria VULPESCU, Ionuţ VULPESCU, Victor VOICU,
Răzvan VONCU, Alexandru ZUB, Mihaela CONSTANTINESCU